Istoricul si originea
Desi extensiv cercetate, originile Beagle-ului pot fi urmarite de-a lungul istoriei doar incepand cu jumatatea secolului al XIX-lea; cu toate acestea caini asemanatori Beagle-ului de astazi erau utilizati pentru vanarea
iepurilor inca din secolul al XIV-lea. Originea numelui „beagle” este, de asemenea, pierduta in negura vremurilor. Unii considera ca acesta ar proveni de la cuvantul din engleza veche „begele” sau de la cuvantul celtic „beag”, ambele insemnand mic. In ciuda unei istorii inregistrate limitate, se considera aproape in unanimitate ca Beagle-ul este una dintre cele mai vechi rase si una dintre rasele care reproduc cel mai fidel infatisarea
cainilor de vanatoare initiali.
Rasa a aparut si s-a format in insulele britanice si se crede ca este rezultatul incrucisarii dintre Harrier si alti caini de vanatoare. Nu numai ca era un vanator de
iepuri foarte apreciat, Beagle-ul a fost o rasa indragita si de Regina Elisabeta. El apartine unei grupe de caini de vanatoare cunoscuti ca si copoi, care-si utilizeaza simtul mirosului, foarte bine dezvoltat, pentru a cauta si gasi vanatul.
Beagle-ul a fost oficial recunoscut de catre British Kennel Club in 1873, urmand ca ulterior sa fie importat in Statele Unite. In 1888 a fost fondat Clubul National al Beagle-ului. American Kennel Club recunoaste Beagle-ul ca membru al grupei cainilor de vanatoare.
Din nefericire, datorita comformatiei sale si caracterului sau blajin, Beagle-ul a fost una dintre cele mai utilizate rase de caini in cercetarile medicale. De asemenea, Beagle-ul este utilizat pentru detectarea narcoticelor.
Astazi, rasa este recunoscuta de urmatoarele oficii si organizatii internationale: CKC, FCI, UKC, AKC, KCGB, CKC, ANKC, NKC, NZKC, APRI, ACR.
Aspectul exterior si dimensiunile
Beagle-ii sunt caini de vanatoare de talie mica, cu parul scurt si cu urechi lungi, blegi, purtate pe langa cap. Coloritul blanii este o combinatie de cafeniu, negru si alb. Blana este neteda, lipita pe langa corp, rezistenta si de lungime medie. Beagle-ul seamana foarte bine cu English Foxhound mai mic. Capul lui este lat si aproape rotund, iar botul este patratos, cu linii drepte. Nasul negru prezinta narile bine dezvoltate care-i confera un simt al mirosului infailibil. Labele sunt rotunde si puternice. Ca la majoritatea cainilor de vanatoare, ochii caprui ai Beagle-ului sunt blajini si staruitori. Coada lui are o mobilitate crescuta si niciodata nu este purtata rasucita pe spate.
Beagle-ul adult poate atinge o greutate de 10-11 kg la mascul si de 9-10 kg la femela si o inaltime la nivelul greabanului de circa 36-41 cm la mascul si de 33-38 cm la femela. In Statele Unite, rasa este divizata in doua clase de talie, una de pana la 33 cm si cealalta intre 33-38 cm.
Personalitatea
Prietenos si afectuos, coada Beagle-ului este in permanenta pendulare. Nu este un caine agresiv, dar cu latratul lui prelung, isi va alerta cu siguranta stapanul de prezenta eventualilor intrusi. Sunt companioni inteligenti, blanzi si docili. Plini de viata si curiosi, Beagle-ii ajung sa indrageasca pe toata lumea. Sunt excelenti companioni pentru copii si sunt toleranti cu alti caini. Nu trebuie luati pe incredere cand sunt in preajma altor animalute de talie mica, altele decat confratii lor cainii. Beagle-ul este consecvent si vigilent, nescapanu-i nimic.
Relatiile cu familia si casa
Beagle-ii sunt o alegere excelenta pentru familiile cu copii. Datorita temperamentului lor echilibrat sunt extrem de toleranti cu membrii familiei sale de orice varsta.
Beagle-ilor nu le place sa fie lasati singuri pentru perioade lungi de timp, intrucat se plictisesc rapid si devin frustrati, in timp putand dezvolta probleme de comportament. Beagle-ul are nevoie de multa
miscare, motiv pentru care el ar trebui sa beneficieze de o curte ingradita in care sa poata zburda. Cand este scos la plimbare, Beagle-ul va fi tinut intotdeauna in lesa, altfel veti fi nevoiti sa alergati dupa el sau veti fi pusi in ipostaza chiar de a-l pierde.
Beagle-ul se poate adapta vietii intr-un apartament daca li se ofera posibilitatea de a sta cat mai mult timp posibil in aer liber. Sunt foarte activi in interiorul caminului, avand posibilitatea de a-si mai consuma din energia debordanta.
Dresajul
In general, rasa este usor de
dresat pentru a avea un exemplar ascultator si educat, dar unii Beagle-i pot fi incapatanati, fiind mai greu de dresat si au anumite dificultati in a se obisnui sa-si faca necesitatile afara si nu in interiorul caminului.
Aspecte particulare
Datorita blanii sale scurte, acest caine nu necesita o
ingrijire speciala. Perierea cu o perie din par de porc sau cu o piele de caprioara ii va mentine Beagle-ului blanita curata si stralucitoare. Cainele naparleste sezonier. Aveti in vedere sa le verificati cu atentie urechile pentru a sesiza din timp debutul vreunei infectii la acest nivel si mentineti-le unghiutele scurtate.
Beagle-ilor le place sa vaneze. Din acest motiv, are o manie de a sapa gropi si de a scotoci, fapt ce poate constitui o problema pentru unii proprietari care vor sa-si mentina curtile si gradinile in bune conditii. Unii Beagle-i au tendinta de a fi chiar galagiosi si, daca nu li se acorda atentie, pot latra excesiv. Ca si avantaje, Beagle-ul nu hipersaliveaza, naparleste putin si are un miros specific putin sesizabil.
Boli si afectiuni curente
Beagle-ul, ca si alte rase de caini, nu este scutit de anumite sensibilitati de ordin medical. Dintre acestea, urmatoarele afectiuni au fost semnalate cu o frecventa crescuta:
Dermatita este termenul uzual utilizat pentru a descrie inflamatiile aparute la nivelul pielii si care pot fi induse de alergenizanti, infectii sau chiar agenti parazitari, de tipul raiei.
Epilepsia este o afectiune a sistemului nervos care se manifesta cu predilectie intre varsta de 2-5 ani.
Discopatia intervertebrala este o afectiune dureroasa care se produce atunci cand discul intervertebral isi schimba pozitia. Discul intervertebral migreaza spre canalul vertebral, putand produce compresiuni ale maduvei spinarii, avand ca rezultat aparitia durerii, dificultatii in mers sau chiar paralizie.
Diabetul zaharat este o afectiune pancreatica asociata unei insuficiente in producerea de insulina.
Hepatita cronica este o inflamatie cronica si progresiva a parenchimului hepatic care conduce treptat la inlocuirea tesutului hepatic nobil cu tesut conjunctiv cicatriceal (ciroza).
Limfosarcomul (limfomul) este un cancer malign care afecteaza sistemul limfatic.
In plus, desi acestea apar mai rar, urmatoarele afectiuni au fost, de asemenea, semnalate:
Cataracta determina o pierdere a transparentei normale a cristalinului. Afectiunea se poate produce la unul sau la ambii ochi si poate conduce treptat la orbire.
Amiloidoza este o afectiune care consta in depozitarea in diferite organe si sisteme ale organismului a unui metabolit anormal de tipul amidonului. Principalul organ-tinta este reprezentat de rinichi.
Glaucomul este o afectiune grava si dureroasa care determina cresterea presiunii intraoculare. Poate conduce la orbire daca nu este tratat la timp.
Surditatea poate aparea atat la nastere, cat si mai tarziu in timpul vietii.
Prolapsul glandei accesorii a pleoapei a III-a , de asemenea cunoscut si ca cherry eye, este o afectiune care se produce spontan si nu este dureroasa. Tratamentul este exclusiv chirurgical.
Tiroidita limfocitara , o afectiune care induce hipotiroidismul, apare atunci cand glanda tiroida nu functioneaza normal. In lipsa unei secretii suficiente de hormon tiroidian, afectiunea mentionata se poate produce.
Hiperadrenocorticismul este o tulburare care afecteaza glanda adrenala. Cand functia sa este exagerata, glanda adrenala secreta in exces cortisol, inducand afectiunea.
Hipotrichoza congenitala este o tulburare congenitala care determina caderea simetrica a parului.
Mastocitoamele sunt tumori maligne care apar la nivelul pielii sau in interiorul organismului.
Luxatia de cristalin este reprezentata de detasarea sau deplasarea cristalinului din pozitia sa anatomica in interiorul ochiului.
Speranta medie de viata a Beagle este de 12-15 ani.
